Fix de Centenar, statul român e în stare să dea Ardealul unor hoți din Ungaria (episodul 4)

Continuăm serialul nostru despre retrocedări din Ardeal făcute ilegal cu un alt exemplu elocvent, referitor la modalitatea prin care caracatița retrocedărilor ilegale acționează și interferează la nivelul comisiilor județene și locale responsabile de punerea în posesie, dar și la nivelul instanțelor de judecată.

Este vorba despre dosarul nr.4972/305/2013, înregistrat pe rolul Judecătoriei Sfântu Gheorghe prin care s-a solicitat constatarea nulității absolute a Titlului de proprietate (TP) nr. 6699/27.11.2007 emis în baza Hotărârii nr.548/2005 a Comisiei județeană Covasna prin care s-a validat propunerea Comisiei locale Bixad pentru suprafața de 2.017,5 ha. O suprafață considerabilă, așadar! Acest teren a aparținut contelui Mikes Armin și comisia locală s-a grăbit să-l restituie. Comisia locală Bixad a propus aprobarea și validarea în favoarea doamnei Roy Chowdhurry Ecaterina Susana a terenului de 2005,8 ha pădure (deci altă suprafață) și a aprobat validarea anexei 37 în acest sens, considerând-o moștenitoare îndreptățită.. Având în vedere faptul că în CF –ul prezentat figurează suprafața de 2017,5 ha s-a transmis spre soluționare Comisiei județene Covasna cu ambele propuneri e suprafață. Prin Hotărârea nr.548/05.12.2005 Comisia Județeană Covasna la art.3 a admis cererea Comisiei locale Bixad și a validat pe anexa 37 suprafața mai mare, de 2017,5 ha. Peste ceva timp însă autoritățile române s-au prins că Roy Chowdhury Katalin Zsuzsanna nu avea calitatea de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile impuse de legile de reparație în materia fondului funciar, amănunt care le scăpase… Astfel, Comitetul Agrar prin Hotărârea nr. 909/28.10.1926 a stabilit calitatea de absenteist a contelui Mikes Armin și a dispus exproprierea în întregime a moșiilor sale situate în județul Trei Scaune. Prin aceeași hotărâre, s-a dispus exproprierea tuturor proprietăților rurale compuse din teren cultivabil, terenuri drenate sau irigate, păduri, pășuni, goluri de munte, grădini etc. avute în proprietate de acesta, mai puțin clădirile, cu curțile îngrădite și parcurile. Această hotărâre a fost pusă în executare prin Procesul-verbal din 22.04.1932.
Dar contele avea și niște scrisori, nu numai teren de revendicat…
Între anii 1927 — 1932, s-a purtat o vastă corespondență între conte și autoritățile centrale, care s-a finalizat cu Hotărârea 449/1928 a Comitetului Agrar prin care s-au respins cererile acestuia de revenire asupra măsurilor dispuse motivat de faptul că au intrat în puterea lucrului judecat. Vorbim de perioada interbelică, nu de perioada comunistă când terenurile se luau cu japca. Din Referatul nr. 40768/02.10.1940 al „Ministerului Agriculturii și Domeniilor — Direcțiunea Geniului Rural” rezultă că autoritățile au ajuns la concluzia că hotărârile de expropriere a întregii averi a contelui Mikes trebuie să își producă efectele și, de asemenea, au făcut o propunere către Mikes Armin și sotia acestuia ca să i se vândă 500 jug. din terenul irigat și drenat și 3900 jug. pădure terenuri expropriate, propunere comunicată în anul 1940. Din informațiile deținute nu s-a răspuns niciodată la aceasta, deci contele nici nu a cumpărat, la ofertă, cum ar veni. La aceste argumente în defavoarea lui Mikes Armin se adaugă și alte documente:
a). Tablou cu moșiile expropriate de la absenteiști emis de Consilieratul Agricol al Județului Trei Scaune;
b). Adresa nr. 58395 / 19.12.1928 a Ministerului Agriculturii — „Casa Centrală a Împroprietăririi” care înaintează ministrului Tabloul suprafețelor expropriate de la absenteiști;
c). Certificatul nr.663/1934 prin care comuna Bicsad precizează faptul că la data exproprierii fostul proprietar nu a mai exercitat niciun act de dispoziție sau administrare asupra terenurilor expropriate.
Statul român i-a plătit datoriile contelui, dar asta uită urmașii lui
Ca și cum nu era de ajuns, din expunerea situației de fapt rezultă atât cauza de utilitate publică de la acea vreme (lipsa de pășune în localitate), precum și plata despăgubirii, contrar afirmațiilor pârâtei care, fie din necunoaștere, fie cu rea credință, neagă existența unor dovezi care nu pot fi contrazise prin simple afirmații fără niciun fel de susținere probatorie. Relevante sunt în acest sens, adresa nr. 54305/10.03.1933 a Direcțiunii Datoriilor Publice către Direcția Reformei Agrare și adresa Ministerului Finanțelor — Direcțiunea Datoriilor Publice nr. 2073/28.04.1933 în care se menționează achitarea datoriilor lui Mikes către Ungaria de către Statul Român în contul datoriilor ce grevează asupra imobilelor. Totodată, în adresa Ministerului Finanțelor — Direcțiunea Datoriilor Publice nr.04819/26.05.1933 se precizează că statul român, în baza convenției româno-maghiare din anul 1924, a achitat Institutului Maghiar Jelzalog Hitelbank datoriile ipotecare ale lui Mikes Armin, în valoare de 1.180.389 lei, care grevau imobilele sale. Potrivit procesului verbal de poprire nr. 9 din 10.08.1939 rezultă faptul că s-a dispus înființarea popririi asupra rentelor ce avea de primit contele Mikes Armin cu titlu de contravaloare a domeniului său din comuna Zăbala, până la concurența sumei de 2.545.862 lei reprezentând debitul datorat statului de contribuabil. Mai mult, în conformitate cu referatul Consilieratului Agricol al Județului Trei Scaune din anul 1934 se menționează că se constituie la Casa de depuneri și Consemnațiuni, la dispoziția lui Mikes Armin o rentă amortizabilă reprezentând 80% din prețul exproprierii.
Potrivit dispozițiilor art.8 alin.1 și alin 2 din Legea fondului funciar nr.18/1991:
“1) Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face în condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.
(2) De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativa și alte persoane anume stabilite.”
Astfel, Legea fondului funciar nr.18/1991 a fost concepută ca un act reparatoriu în raport cu măsurile de colectivizare forțată din PERIOADA COMUNISTĂ (1945 – 1989). Regimul comunisT nu se instaurase în mod evident la momentul exproprierii autorului pârâtei în temeiul Legii reformei agrare din 1921… Față de aspectele menționate mai sus, rezultă faptul că procedura de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea pârâtei Roy Chowdhury Katalin Zsuzsanna este nelegală. Cu toate acestea, prin Sentința civilă nr.888/15.05.2017, Judecătoria Sfântu Gheorghe a respins acțiunea de anulare a Titlului de proprietate (TP) nr. 6699/27.11.2007 ca neîntemeiată. Este cazul ca DNA-ul sau Parchetul General să aibă în vedere astfel de spețe!

Alexandru Căutiș

Hits: 186

One thought on “Fix de Centenar, statul român e în stare să dea Ardealul unor hoți din Ungaria (episodul 4)

  • November 23, 2018 at 1:55 pm
    Permalink

    D-le Iohannis cunoasteti aceste nelegiuiri, si ce masuri luati, ori nu va intrreseaza dezmembrarea tarii ?!

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *