Exclusiv! Fostul director al Muzeului de Arheologie Constanța confirmă datele noastre: în dreptul Cazinoului sunt vestigii antice care sunt ignorate din raportul oficial înaintat Ministerului Culturii

Cea mai reprezentativă imagine a Constanței este Cazinoul și faleza lui. Zici Constanța, prima imagine care-ți apare în minte este cea a Cazinoului. O construcție monument istoric, așezată pe locul în care cu două mii de ani în urmă era un port antic de seamă, este mândria Constanței. Doi nesăbuinți arheologi ai Muzeului de Arheologie Constanța (repet, doi, nu toți arheologii muzeului) au dat undă verde în iunie 2020 apariției de construcții peste vestigiile antice de sub mare, de lângă Cazino. Aceiași arheologi au început să dea vina acum pe alții, pe Ministerul Culturii, pe DNA, pe Armata Română ca să-și acopere defectuoasa cercetare din teren. Faptul că cei doi au făcut un raport care poate duce la distrugerea vestigiilor antice ne este azi confirmat de fostul director al Muzeului de Arheologie, dr. Sorin Colesniuc.

Alexandru Căutiș: Domnule Colesniuc, sunteți un arheolog cu experiență. Din datele dumneavoastră în zona submersă din dreptul Cazinoului Constanța, în afara falezei actuale, sunt vestigii de tipul coloanelor, blocurilor de piatră de construcție și alte artefacte antice?
Sorin Colesniuc: Litoralul românesc este foarte bogat în artefacte: antice, medievale, moderne și contemporane. Și este firesc să fie așa. În urmă cu peste 2.500 de ani, coloniștii din Milet au ajuns aici pe corăbii și au întemeiat cetatea Tomis. Ei au practicat un comerț intens cu populația locală geto-dacă. Dar, numeroase corăbii au acostat și pe timp de iarnă și, din cauza furtunilor puternice și a valurilor foarte mari, s-au scufundat. Mai târziu, în perioada stăpânirii ținutului dintre Dunăre și Marea Neagră de către Imperiul Roman, corăbiile romane au continuat și ele sa vină în portul cetății Tomis, cu fel și fel de mărfuri. La fel, din cauza vânturilor foarte puternice, unele dintre ele s-au scufundat în apropierea țărmului. În perioada medievală, genovezii și venețienii au continuat și ei să practice schimbul de mărfuri și produse diverse cu locuitorii din această zonă, astfel că, furtunile puternice au scufundat și corăbii genoveze și venețiene. Și, să nu uităm că luptele care s-au dus pe mare, în timpul Primului Război Mondial și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, au dus la scufundarea a numeroase vase și ambarcațiuni, datate în perioadele modernă și contemporană. Prin urmare, în zona Cazinoului, sub apa Mării Negre, se pot vedea și astăzi numeroase artefacte, cele mai multe dintre ele datate în perioadele: greacă, elenistică, romană și romană târzie.
Alexandru Căutiș: În perioada în care erați director al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, instituția pe care o conduceați a făcut o evaluare arheologică în privința prezenței artefactelor antice în zona submersă din dreptul Cazinoului Constanța. Cum este posibil, domnule Colesniuc, ca acea evaluare să ignore coloane, blocuri de piatră antice și alte artefacte antice? Sorin Colesniuc: Acel Raport de diagnostic arheologic nonintrusiv a fost realizat de arheologii subacvatici Cătălin Dobrinescu și Vitalie Bodolică. În acel Diagnostic arheologii subacvatici au menționat că făcuseră deja scanări și scufundări în anii trecuți și că zona supusă investigației se află într-un perimetru de importanță arheologică și istorică deosebită. Interesant este faptul că, la finalul Raportului de diagnostic arheologic, ei subliniază că cercetarea lor nu a dus la descoperirea de artefacte arheologice. Menționez că nici directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și nici membrii Comisiei Naționale de Arheologie nu au calificarea necesară pentru a verifica dacă arheologii subacvatici și-au făcut sau nu și-au făcut treaba. Nici eu și nici membrii din Comisiei Naționale de Arheologie nu avem cursuri de arheologie subacvatica și nici echipamentele necesare pentru a ne scufunda în apa Mării Negre. Așadar, arheologii subacvatici sunt cei responsabili pentru ceea ce au scris în raportul de Diagnostic Arheologic.

Am îngroșat din răspunsurile fostului director aceste două situații cu totul inimaginabile: Pe de o parte arheologii vorbesc în raportul de evaluare, dar la modul general, de artefacte arheologice, iar în concluzia raportului uită să le mai amintească punctual, să le protejeze, să le valorifice istoric și public. Probabil că nu este prima oară când se dau în arheologia românească astfel de evaluări în defavoarea vestigiilor antice. Voi povesti curând despre dezastrul de la Capidava. Dar dacă cetatea Capidava nu este foarte cunoscută de publicul larg (deși ar merita), Cazinoul, zona limitrofă Cazinoului pot fi catalogate drept simbol al Dobrogei și al țării. Încercând să se disculpe, cei doi arheologi au inventat atacuri subversive din partea DNA, din partea Armatei Române, din partea autorului acestor dezvăluiri în presă. Fiindcă arheologia presupune două direcții, una ce ține de partea materială a unui artefact descoperit și alta ce ține de partea culturală, de aspectul utilizării sau de latura mitologică a respectivului obiect, propun ca de urgență Ministerul Culturii să înlăture orice fabulații „mitologice” legate de evaluarea celor doi arheologi și să întreprindă, repet, de urgență, o anchetă materială în teren: Domnule Ministru, solicitați ca în teren să se vadă dacă ce scriu cei doi arheologi se pupă cu realitatea! Vă pot pune la dispoziție dovezi clare ale artefactelor existente în mare în acel perimetru. Și atenție, de la 0 artefacte cât au trecut acei arheologi la concluzii, veți vedea că sunt, nu zeci, nu sute, ci mii de obiecte cu caracter istoric în acel perimetru în care arheologii nu au văzut ceva demn de atenția lor profesională.

Domnule ministru al Culturii, cu cât veți întârzia mai mult aflarea adevărului, cu atât va fi scandalul mai mare și vor fi părtași mai mulți specialiști girați de ministerul pe care vremelnic îl conduceți. Apropo de vremelnicie, domnule ministru al Culturii, în contextul în care vorbim de Constanța, găsesc potrivit să vă amintesc despre poetul Ovidius. Acesta a fost exilat la Tomis fiindcă a văzut ceva, a scris ceva ce a deranjat pe mai marii Imperiului Roman în urmă cu două mii de ani. Aveți lângă dumneavoastră câțiva arheologi din Comisia Națională de Arheologie (din care face parte de puțin timp și unul dintre arheologii vinovați de evaluarea incorectă!) care ar vrea să repete gestul împăratului Augustus și să pedepsească pe cei care văd și care spun ce văd, spun adevărul în față. Îi deplâng pe respectivii domni, preferă să fie niște nulități decât să se bucure de respectul omenirii și peste două mii de ani. A proteja vestigiile antice în ciuda tentațiilor pecuniare ale unor firme de construcții este pentru un arheolog constănțean similar cu a îmbrăca toga lui Ovidius. Când peste două mii de ani un arheolog va descoperi ciment din 2021 peste vestigii din secolul III, în memoria arheologilor care au dat voie să se pună acel ciment ce credeți că seva produce? Maxim un scuipat, nu o statuie.

În imaginea de mai jos se poate vedea o coloană antică VIZIBILĂ, nu sub pietre, nu sub moloz. Fotografia acestei coloane este făcută azi, 07.03.2021. În evaluarea arheologică din iunie 2020 această coloană nu apare. În altă imagine puteți vedea o coloană antică din apă de data aceasta. Nici ea nu apare în evaluare. Vom continua cu alte multe sute de fotografii de acest tip din zona submersă de la Cazino.

Hits: 456

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *