Exclusiv! Hotelurile de pe plaja Corbu sunt construite pe ilegalități
Plaja de la Corbu era printre puținele zone de litoral românesc păstrate cu farmecul ei natural. Fiind și „Zonă naturală protejată din cadrul Biosferei Delta Dunării” ar fi fost de așteptat ca dezastrul urbanistic care a cuprins Năvodari, Costinești, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche să nu o poată pune în pericol. Plaja de la Corbu a căzut însă și ea pradă corupției și imbecilității care domină județul Constanța. Angajații din Primăria Corbu nu au văzut, angajații de la Oficiul de Cadastru au închis ochii sau au ajutat, procurorii DNA Constanța au ținut de șase, angajații de la Apele Române au tăcut, angajații de la Inspectoratul de Stat în Construcții, filiala Constanța, nu au mișcat în front. Începem azi șirul dezvăluirilor cu cele mai evidente ilegalități de la construcțiile care distrug plaja Corbu. Vă prezentăm extrase dintr-un raport al Inspectoratului de Stat în Construcții (central, nu de la Constanța) pe care l-am primit azi.
„A fi pescar” înseamnă… a avea hotel la plajă de 20 de camere
Pentru a da oareșce impresie de legalitate unui proiect imobiliar construit într-o „Zonă naturală protejată”, Primăria Corbu, ca și alte primării de pe litoral*, au inventat conceptul de „sat pescăresc”, „locuințe pescărești”. Prin această șmecherie au vrut să fenteze legea, sugerând că se încadrează perfect în „cadrul natural protejat”, fiind, cum ar veni, niște biete locuințe de pescar, în acord cu spațiul înconjurător, cum e cuibul unei păsări care clocește în stufărișul de la Corbu. Doar că acest cuibușor de pescar are formă de hotel cu 20 de camere, e prevăzut cu parcări și mult beton turnat. Pescarul nu mai vine cu lotca, ci cu Lamborghini. În loc de năvod, are geantă de golf. Și cu peștele se întâlnește doar dacă vine să-i aducă pe cineva la dormitor. Cadrul natural de la Corbu îl vor mânca corbii imobiliari, care-și zic pescari. Dacă nu ne credeți, citiți mai jos în documentația proiectului. Aveți și poză cu mai multe „locuințe” pescărești, în opinia autorităților constănțene, asortate perfect cu cadrul „natural protejat”.
Oficiul de Cadastru a făcut oficializarea unei ilegalități
Din cercetările Inspectoratului de Stat în Construcții rezultă că terenul de la Corbu pe care se construiesc „locuințe pescărești” tip hoteluri era EXTRAVILAN, în categoria zonă naturală protejată, „nisipuri” și „lacuri și bălți naturale”. În anul 2017, prin Hotărârea de Consiliu Local nr 34, se aprobă Planul Urbanistic Zonal (PUZ), cu mențiunea „în extravilanul comunei Corbu”. La articolul 2 al Hotărârii de Consiliu Local (HCL) nr 34/2017 se spune că se va comunica Oficiului de Cadastru Constanța, de către beneficiar, adică de către proprietarul terenului extravilan, exact acest HCL 34/2017, plus PUZ-ul respectiv. După cum se poate lesne observa, Consiliul Local al comunei Corbu nu a schimbat natura terenului, din extravilan în intravilan. Beneficiarul, proprietarul terenului, poate doar propune primăriei trecerea din extravilan în intravilan a terenului său, mai departeschimbarea o face Consiliul Local, prin HCL. Cu alte cuvinte, Oficiul de Cadastru Constanța nu putea să facă cu de la sine putere această modificare, fără ca ea să fie trecută expres în HCL 34/2017. Cum de a apărut la OCPI acel teren (compus din mai multe parcele) drept intravilan, acesta este un mister pe care un procuror sau un polițist ar putea să-l dezlege. Noi doar o să-i ajutăm în articolele viitoare.
Certificatul de urbanism este lipsit de certificate esențiale
În zona în care se construiește un „sat pescăresc” cu hoteluri, pe un teren extravilan, trecut scamatoricește drept intravilan, se găsește o zonă de maximă siguranță a Ministerului Apărării. Conform legislației în vigoare, Certificatul de urbanism se putea obține doar în urma unui aviz al MApN. Acest aviz lipsește. Ar mai fi trebuit câte un aviz și de la SRI, și de la MAI. Pentru a nu crea discriminare între instituții, beneficiarul nu are aviz la Certificatul de Urbanism nici de la acestea.
Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării –ARBDD- dublează dubioșenia
Hotelurile unui „sat pescăresc” amplasat pe un teren extravilan, dar intravilan, dintr-o rezrervație naturală au creat și pentru ARBDD o situație greu de avizat. Dar cum în România orice se poate face, dacă există măcar un dram de voință de a-ți bate joc de profesie, a venit și ARBDD să completeze tâmpeniile de la Corbu: Pe prima pagină a avizului se spune că amplasamentul construcțiilor se află „integral în perimetrul ariei naturale protejate” (sublinierea lui „integral” ne aparține), pentru ca mai la o pagină distanță să spună că regulamentul de urbanism al RBDD „nu se aplică” la Constanța. Deci, ori aria protejată s-a mutat peste o pagină în alt județ, ori terenul din aria protejată este în altă Constanța, nu aia din România, ci Constanț (Konstanz) din Germania, unde nu se mai aplică legile românești.
Construcțiile de la Corbu pot fi deja considerate monumente ale naturii funcționarului român. Este în natura lui să mintă, este în natura lui să creeze ambiguități, este în natura lui să încalce legea, este în natura lui să-și bată joc de mediul înconjurător, mai ales de oazele de liniște.
VA URMA
Alexandru Căutiș
* La 2 Mai există un restaurant și un hotel cu trei etaje pe plajă/faleza mării, pe un teren al statului român, care a fost construit ca „spațiu odihnă pescari”. DNA Constanța și Parchetul Mangalia s-au făcut că nu văd vreo problemă în asta. Peste tot în lume așa se odihnesc pescarii, în hoteluri de trei etaje….
Hits: 48