Exclusiv! Fix în fața Cazinoului din Constanța se distrug vestigii antice


Ați citit probabil știrea aceea cu DNA-ul care a sistat lucrările de înnisipare
după ce s-au găsită pe plajă monedele antice extrase din larg de aspiratoarele de nisip, din cauză că nu s-a făcut cercetare arheologică adecvată. Această știre pălește pe lângă o altă situație mult mai gravă: Fix în fața Cazinoului din Constanța urmează să se construiască în scurt timp, în mare, peste vestigii antice, o platformă de protecție în fața valurilor și totodată de promenadă. Platforma urmează să plece din dreptul Porții 1 și să continue prin fața Cazinoului, până în zona Portului Tomis. (vezi foto 1) Pentru o astfel de construcție a fost nevoie de un studiu arheologic pentru a nu distruge posibilele vestigii antice aflate sub apă. Aici începe distracția! Așa ceva nu ați mai întâlnit!


Scamatoria Ministerului Culturii: ioc vestigii în iunie, hocus-pocus, iată vestigii în iulie

În iulie 2020 Ministerul Culturii a organizat la Constanța proiectul „de încurajare a protejării și promovării patrimoniului cultural subacvatic” –
„Urbe Sumersi”- finanțat cu vreo 15.000 de euro. Acesta a constat în a duce
turiștii să vadă vestigiile antice de sub apă din situl Constanței, chiar din
dreptul Cazinoului. S-au făcut scufundări cu turiști în acest sens, care turiști și-au făcut și poze cu vestigiile din mare. Cu câteva săptămâni în urmă însă, SURPRIZĂ! Același Minister al Culturii, prin Comisia Națională de Arheologie, dădea la data de 19 iunie 2020 aprobarea descărcării arheologice, cum că în dreptul Cazinoului din Constanța, sub apă, nu sunt vestigii antice. Deci, turiștii s-au scufundat în iulie pe banii Ministerului Culturii ca să vadă tocmai vestigiile de care același Minister al Culturii zicea, în iunie, că nu există! În România se poate…
Dar să vedem cum a fost posibil așa ceva:

  • Fix în urmă cu un an, adică pe 2.03.2020, Ministerul Culturii a dat autori-zația pentru diagnostic arheologic cu nr. 78, prin care se urmărea o eva-luare a potențialului arheologic submarin din dreptul Cazinoului, înainte de construirea platformei de protecție în aceeași zonă.
  • De partea de cercetare acustică/de partea tehnică (scanare cu sonar) s-a ocupat societatea comercială Tomis Research Center. (nu știm în acest moment cu ce sumă a fost plătită pentru această lucrare). De partea de cercetare subacvatică efectivă, incluzînd scafandri care au verificat și au filmat site-ul, s-a ocupat ONG-ul Respiro. În urma ambelor metode utili-zate a rezultat în luna iunie din raportul Tomis Research că în zonă nu sunt decât „bolovani și stabilopozi folosiți”.
  • Ca urmare, Muzeul de Arheologie Constanța, care are specialiști în
    arheologie subacvatică, Ministerul Culturii, care pregătea un program
    turistic de vizitat vestigii submerse la Cazinoul Constanța, au acceptat raportul care spunea că nu sunt bunuri culturale cu valoare istorică în zona dintre Poarta 1 și Cazino. (vezi foto 2)
  • Colectivul de cercetare arheologică din partea Ministerului Culturii a
    fost format din Dobrinescu Cătălin și Bodolică Vitalie. Ambii au
    cunoștințe de arheologie subacvatică, deci puteau distinge un picior de
    stabilopod de o coloană antică sub apă. Dar probabil că nici nu au intrat în apă, era prea rece pentru ei…
  • Ce vestigii sunt luate drept „bolovani și stabilopozi” în luna iunie sau,
    invers spus, ce „bolovani și stabilopozi” au prezentat în luna iulie
    turiștilor drept vestigii? În timpul scufundărilor cu turiști, pe banii
    Ministerului Culturii, aceștia au făcut filmări. Din acele filmări dar și
    din mărturiile altor scafandri experimentați, am aflat că de fapt „bolo-vanii și stabilopozii” sunt așa: I. una bucată piatră de parament antic (foto 3); II. Bloc de piatră de construcție antică (foto 4); III. Bloc de marmură rulat (foto 5); IV. Fragment de coloană antică (foto 6); V. Piese de marmură (foto 7); VI. Bloc de piatră de construcție (foto 8)
    Ce se impune de urgență
    Construcția platformei din fața Cazinoului este strict condiționată de o
    cercetare arheologică reală, nu una de umplutură. După determinarea
    tuturor artefactelor submerse cu însemnătate muzeală din acea zonă
    acestea pot fi extrase sau protejate prin construcții speciale. Probabil că
    cea mai la îndemână soluție este extragerea și, ulterior, expunerea lor în
    programe turistice la suprafață, nu precum cel din iulie. Pentru a da un
    final frumos acestei întâmplări urâte voi propune ca acea coloană antică,
    făcută la daltă (pe nedrept decăzută la stadiul de picior de stabilopod) să
    devină soclul viitoarei statui închinate marinarilor români care au ajutat
    la salvarea celor 400.000 de evrei, prin Portul Constanța, în perioada
    nazistă. Coloana aceasta desconsiderată de bolovanii din Muzeul de Arheologie, poate fi ea însăși un simbol al rezistenței în fața valurilor, cum ar fi valul tâmpit al nazismului care a lovit Europa. Sperăm că la Direcția Județeană de Cultură au internet și pot vedea pe Facebook postările cu filmări de vestigii din dreptul Cazinoului, puse de turiști în vară. Sau, dacă nu au internet, sperăm că-și pot apleca ochii în jos, nu neapărat de rușine, dar cât să vadă peste balustrada falezei de la Cazino, unde se zăresc, doar de vreo două mii de ani încoace, fragmente ale coloanelor de marmură. Ar mai fi și varianta să le arate tot DNA-ul coloanele, cum le-a arătat și epavele…

(va urma)

Hits: 683

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *