Exclusiv! Cine blochează producerea de imunoglobulină românească?

Datele de mai jos nu au cum să lipsească din arhiva SRI.  Poate le și cere cineva abilitat să facă o anchetă serioasă

De peste 5 ani de zile statul român este șantajat de marii producători de medicamente derivate din plasmă. Vă amintiți scandalul imunoglobulinelor? Pentru Dăncilă, „imunoglobine”… E timpul să aflați ceva detalii foarte importante din acel scandal, ba chiar detalii foarte actuale.

În cursul anului 2016, chiar sub privirea îngăduitoare a lui Vlad Voiculescu, pe atunci ministru al Sănătății, Octapharma și Baxter (în prezent Takeda) au încetat livrările de imunoglobulină, lăsând pacienții români fără tratament. Producătorii de imunoglobulină, cartelizați sub umbrela asociației lor, PPTA – Plasma Protein Therapies Association, au solicitat în 2016 exceptarea produselor din plasmă umană de la plata taxei clawback. Deși au avut mai multe întâlniri cu Vlad Voiculescu, acesta nu a avut curajul să adopte măsura, dar a promis că după alegeri o va face, fiind convins că Cioloș va rămâne premier. Tocmai pentru că Vlad Voiculescu a lăsat problema nerezolvată, în anul 2017 criza s-a acutizat, când la presiunea PPTA și ultimul producător a notificat o limitare a livrărilor de imunoglobulină. Producătorii, prin intermediul PPTA, au susținut toate acțiunile asociațiilor de pacienți, care solicitau imperativ găsirea unei soluții, care, la final s-a dovedit a fi:  exceptarea produselor respective de la plata taxei clawback. Asta îi interesa oare pe pacienți?! Să nu mai fie taxă clawback la imunoglobuline sau să fie pe piața românească acele medicamente? Deși criza a fost generată la modul ILEGAL de producătorii de imunoglobuline, la final s-a ajuns ca tot acei producători să fie răsplătiți prin eliminarea taxei de clawback!

   Același Vlad Voiculescu a fost cel care a anunțat pe Facebook decesul unei paciente din cauza lipsei de imunoglobulină. A fost momentul în care Guvernul Tudose a cedat și a suspendat aplicarea taxei clawback pentru medicamentele derivate din plasmă. Dar șantajul nu s-a oprit, pentru că producătorii mai aveau multe alte condiții noi, printre care creșterea prețului de decontare și liberalizarea pieței de colectare de plasmă umană. În prezent, doar doi producători asigură livrari ritmice, deși de peste doi ani medicamentele din plasmă nu mai plătesc taxa clawback iar prețurile pentru aceste produse au crescut, fiind calculate pe altă regulă decât la celelalte medicamente. Takeda (fosta Baxter) nu livrează deloc imunoglobulină, iar Octapharma nu a mai participat la niciuna dintre ultimele licitații organizate de marile spitale care achiziționează imunoglobulină. 

În schimb cele două companii „investesc”, sub diverse forme, sume importante în resursă umană cheie din zona de sănătate. Indivizi cu numele de Vlad Voiculescu, Tudor Pop, Oana Geambașu, Alexandra Tamaș, Mirela Dobrotă, Andi Rosin, Monica Isailă, Corina Posea sunt beneficiarii „investițiilor”.  Toate acestea sunt nume foarte importante în rețeaua de persoane de influență ale acestor companii care în continuare fac presiuni asupra statului român și deseori, ca formă de presiune, țin pacienții români fără medicamentele necesare, deși li s-au îndeplinit toate cerințele.

 Legături periculoase

Vlad Voiculescu este un cunoscut al celor două companii. Legăturile lui cu persoane cheie din Octapharma și Baxter sunt vechi, de pe vremea când lucra la Viena. Acolo l-a cunoscut și pe unul dintre șefii PPTA, Karl Petrovski, care are origini românești. 

 Cel mai interesant este faptul că încă dinainte să fie numit ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu s-a întâlnit de câteva ori cu Karl Petrovski chiar la Ministerul de Finanțe, unde era șeful de cabinet al Ministrului de Finanțe, pentru a discuta solicitările producătorilor de imunoglobulină și alte derivate din plasmă umană. Toate aceste întâlniri au avut loc fără participarea și chiar fără infomarea ministrului Sănătății de la acea vreme, Patriciu Achimaș. Ulterior, Patriciu Achimaș a fost presat de Cioloș să demisioneze și a fost numit în locul lui Vlad Voiculescu.

 Acuzat de PSD că vrea să crească prețurile medicamentelor, Vlad Voiculescu a amânat până după alegerile din 2016 eliminarea taxei clawback. Așa îi informează pe producători chiar Karl Petrovski, într-unul dintre emailurile intrate în posesia inspectorilor de la Consiliul Concurenței, care cercetează actiunile de cartelizare și santaj derulate de producătorii de imunoglobulină sub umbrela PPTA.

 În schimb, pentru că totuși trebuie să răsplătească generozitatea producătorilor de imunoglobulină, care au susținut numirea lui ca ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu le-a triplat bugetul alocat pentru programul de hemofilie, acolo unde își impărțeau frățește contractele, exact Octapharma și Baxter (acum Takeda). Aceste companii, deși au câștigat milioane de euro din triplarea bugetului pentru hemofilie, au menținut blocada imunoglobulinei.

Una dintre consilierele lui Vlad Voiculescu la Ministerul Sănătății a fost Oana Geambașu, care a fost readusă în minister de Sorina Pintea, la solicitarea expresă a lui Vlad Voiculescu, care la început a avut o relație foarte bună cu Pintea. Voiculescu a recomandat-o pe Geambașu exact pentru zona de transfuzie (!), deși aceasta nu este specialiștă în acest domeniu ci este o ONG-istă cu ceva proiecte personale. Culmea este că Oana Geambașu a devenit astfel coordonatoarea sistemului de transfuzie, exact în perioada în care s-a discutat despre cele mai bune soluții care ar putea aduce Romania în rândul țărilor europene care colectează plasmă pentru producția de medicamente. Doar că Oana Geambașu a executat întocmai… agenda celor două companii, Octapharma și Takeda (fosta Baxter) care nu doresc nici PPP-ul promovat de fostul guvern, dar nici competiție liberă pe piața de colectare a plasmei, unde să poată fi deschise de orice producător centre de colectare, cu conditia să fie acreditate de European Plasma Master File.

La guvern nou, oameni cu năravuri vechi

După numirea Guvernului Orban, noul ministru a dat-o afară pe Oana Geambașu, care a fost imediat plasată lui Tudor Pop, deputat USR care este din aripa pro-PLUS a USR București. Mai mult, tot USR i-a propus-o lui Victor Costache pe noua consilieră a acestuia, Alexandra Tămaș, care urma să aibă în coordonare sistemul de transfuzie. Surpriză: Alexandra Tămaș este una dintre fanele înfocate ale lui Vlad Voiculescu și colaboratoare apropiată a acestuia! Vlad Voiculescu i-a predat lui Tudor Pop nu doar consilierele, dar și contactele cu PPTA și cele două firme, Octapharma și Takeda. Tudor Pop a avut în ultimele săptămâni întâlniri cu sefii Octapharma (Dmitri Titov), Takeda (Rene Buchel) și PPTA (Karl Petrovski), care i-au cerut același lucru: să blocheze parteneriatul public-privat pentru banca de plasmă și fabrica de medicamente din plasmă. O altă persoană infiltrată de Vlad Voiculescu lângă actualul ministru este doamna Livia Stan – fost secretar general în perioada de ministeriat a lui Vlad Voiculescu! Doamna Stan intre timp a lucrat la două companii private unde a avut un venit de aproximativ 20.000 de lei pe lună si cu toate acestea a renunțat la acest venit pentru a veni să lucreze drept consilier al ministrului Sănătății pentru doar 6.000 de lei. Se sacrifică de dragul pacienților probabil.

Vlad Voiculescu stie că este deja o vulnerabilitate pentru cele două companii, în condițiile în care atât Consiliul Concurenței cât și DIICOT au deja dovezi ale acțiunilor sale în sprijinul celor două companii. Chiar și Cioloș i-ar fi atras atenția lui Voiculescu să nu se mai implice formal în discuțiile cu cei doi producători și cu PPTA, pentru că deși au reușit pentru moment să temporizeze aceste anchete, ele nu vor mai putea fi oprite pentru mult timp.

Nu în ultimul rând, găsim și oameni bine plasați în Ministerul Sănătății și din sistemul de transfuzii, oameni care au fost mereu pe lista de persoane trimise la congrese exotice de cele două companii, și nu numai: Monica Isăilă, Andi Rosin, Mirela Dobrotă, Corina Posea. Aceste sunt exact persoanele din sistemul de transfuzii care sunt „purtătorii de cuvânt” ai celor două companii.

Ce căștigă Octapharma și Takeda din blocarea reformelor?

Sunt două scenarii de reformă:

În varianta realizării unui parteneriat public privat pentru colectarea de plasmă ÎN ROMÂNIA si producerea de medicamente din plasmă, cele două companii își doresc ca acest parteneriat să se limiteze doar la colectarea de plasmă, nu și la construirea unei fabrici ÎN ROMÂNIA. De asemenea, cele două companii, își doresc să nu aibă și obligații de a asigura și o creștere a donării de sânge, precum și investițiile necesare construirii infrastructurii de colectare și stocare celule stem.

 Practic cele două companii ar dori să primească monopolul colectării de plasmă, fără să aibă costuri prea mari. Inclusiv obligațiile de a asigura medicamentele fabricate din plasma colectată în România le vor diluate prin penalități atât de mici încât să le permită să ia în calcul din start un cost foarte mic plătit pentru neonorarea acestei obligații. Cel puțin Octapharma este recunoscută drept o companie care câștigă licitațiile cu oferte formale, tocmai pentru că știe că penalitățile sunt foarte reduse.

 A doua variantă în care ei ar pierde este modernizarea legislației pentru a permite liberalizarea pieței de colectare. Cele două companii știu că au pierdut în fața competitorilor în toate piețele în care există astfel de sistem legal care pune în competiție liberă diverșii producători care deschid centre private de colectare de plasmă (SUA, Germania, Cehia, Ungaria).

 De aceea, cele două companii vor ca România să meargă pe varianta menținerii actualului sistem, în care actualele centre de transfuzie rămân singurele ce pot colecta plasma, chiar fără a fi acreditate și înregistrate în European Master File. Cele două companii, Octapharma și Takeda s-au înțeles să își împartă frățește centrele de transfuzie care vor colecta plasma și ele să fie singurele companii care vor negocia cu statul valorificarea plasmei. Adică să fie statul la cheremul lor. Acestă soluție deja a fost discutată în cursul lunii septembrie cu șefii sistemului de transfuzii și s-a căzut de acord asupra unei scheme pe cât de păguboasă pentru stat, pe atât de profitabilă pentru cei doi producători: statul colectează plasmă în centre neacreditate și o vinde celor doi producători cu 25 euro/litru, în condițiile în care prețul pe piața europeană este de 150 euro/litru pentru plasma colectată într-un centru acreditat și înregistrat. Producătorii vor plăti în produse, în special imunoglobulină, dar decontate la prețul mediu european, adică cu peste 50% mai mare decât în prezent.

 Schema este trasă la indigou, după țeapa pe care Octapharma a tras-o statului român în 2018, când a convins-o prin interpuși pe Sorina Pintea să activeze mecanismul de protecție civilă pentru achiziție de imunoglobulină, tocmai pentru că aveau pregătită o ofertă de Octagam, vândut prin Crucea Roșie Austriacă, la un preț cu 50% mai mare decât prețul maxim autorizat în Austria și cu 80% mai mare decât prețul autorizat în România. Crucea Roșie Austriacă a fost singurul ofertant pentru că activarea mecanismului a fost amânată până când Octapharma le-a asigurat stocul minim pentru a putea oferta. Deși există un dosar în lucru la DIICOT, acesta zace printr-un sertar. Cine și de ce îl protejează pe Vlad Voiculescu, cel care a fost, după toate indiciile, interpusul Octapharma în această afacere?

Guvernul PNL nu poate considera parteneri șantajiștii statului român

Dar poate cel mai interesant lucru este că PNL a cedat domeniul transfuziei celor de la USR. Mai mult, surse dinUSR se laudă că Victor Costache a ajuns ministru tocmai cu ajutorul celor de la USR, care l-au atacat pe Horațiu Suciu de la Târgu Mureș, prima propunere a premierului Ludovic Orban. Vicepremierul Raluca Turcan a negociat acest sprijin cu deputatul Emanuel Ungureanu și ulterior cu Dan Barna.

 Așa poate se explică de ce Victor Costache s-a trezit că are cabinetul plin cu oameni plasați de USR, de ce Emanuel Ungureanu este un fel de ministru și participă săptămânal la sedințe în Ministerul Sănătății și de ce Tudor Pop a devenit peste noapte un specialist în transfuzie.

 Cel mai grav este că, după ce inițial Victor Costache s-a arătat interesat de problemele semnalate de pacienți, brusc a pasat tema către Tudor Pop, iar la ultima întâlnire cu pacienții, deși aceștia au primit invitațiile de pe emailul ministrului, acesta nu a participat, iar discuțiile au fost conduse de deputatul Tudor Pop, asistat de consiliera useristă a ministrului, Alexandra Tămaș… 

 Aceștia au anunțat în numele ministrului că acesta a decis să susțină menținerea monopolului colectării de plasmă doar de către centrele de transfuzie, care cică „vor fi toate modernizate în maxim trei ani, cu fonduri europene”. 

 Cât despre celelalte variante, cei doi au concluzionat că acestea se amână până vor găsi un consultant care să refacă studiul de fundamentare, iar eventualele propuneri de modificare a legislației pentru a permite deschiderea de centre de colectare de plasmă, acestea pot fi adresate deputatului Tudor Pop care va iniția un proiect de lege ce va fi propus spre dezbatere Parlamentului.

 După această întâlnire, reprezentanții asociațiilor de pacienți prezenți la discuții s-au arătat șocați că practic au fost ignorate complet propunerile făcute acolo, și au fost reținute drept concluzii exact acele propuneri care susțin agenda acelor companii care de peste cinci ani șantajează statul român: România trebuie să rămână în planul lor singura țară mare din UE care să nu aibă centre acreditate de colectare de plasmă, care să nu aibă fabrică de produs medicamente din plasmă, care să nu aibă nici măcar centre de transfuzie acreditate la standarde europene, pentru ca astfel să fie în continuare un stat slab în fața șantajului marilor producători de medicamente din plasmă.

Asta în timp ce, de exemplu Ungaria are 36 centre private de colectare din plasma, are de 10 ani o fabrică și deja o construiește pe a doua, pentru că a ajuns să aibă de două ori mai multă plasmă decât poate prelucra fabrica existentă și exportă atât plasmă cât și medicamente derivate. Iar medicamentele derivate din plasmă au cel mai mic preț din Europa și se găsesc în toate spitalele. Atunci când acestea au lipsit guvernul ungar a impus producătorilor autohtoni restricții în exportul de plasmă iar lucrurile au revenit imediat la normal.

Alexandru CĂUTIȘ

(va urma)

Hits: 569

Leave a Reply

Your email address will not be published.