Exclusiv! Ce nenorociți sunt „procurorii de la Oradea”, voiau să stopeze mafia din Poliția Județeană Bihor!

Priviți pe străzi și închipuiți-vă că deodată nu ar mai ninge în România cu zăpadă albă, ci cu zăpadă neagră. Fulgi mari negri, troiene negre, totul negru, un întuneric de ace reci care v-ar izbi peste față cu orice pală de viscol. Distrugând Justiția, făcându-i „criminali” pe cei care aplică curajos legea și numindu-i eroi pe cei care au comis grave ilegalități se va produce catastrofa de a transforma albul în negru. Copiii noștri se vor întreba în stilul poetului Villon „unde este Justiția de altădată?” și tristețea lor nu va fi dată de o candidă nostalgie, ci va fi rodul unei frici depuse din timpul generației noastre, a părinților care am privit nepăsători cum ninge negru peste țară. În rândurile următoare, despre furtuna de zăpadă neagră abătută peste județul Bihor…

La cazul „procurorilor de la Ploiești” s-a adăugat de curând „cazul procurorilor de la Oradea”. Câteva similitudini între cele cele două, până să citiți detalii de anchetă:

  1. „Procurorii de la Ploiești” au fost prezentați ca fiind infractori, pe baza unor înregistrări audio neoficiale, culmea, făcute chiar de niște infractori. În mod similar „procurorii de la Oradea” au fost prezentați ca fiind infractori, pe baza unor înregistrări audio tot neoficiale, de data aceasta păstrându-se un suspect secret în privința celui care a făcut înregistrările.
  2. Procurorul Negulescu, de la Ploiești, a fost linșat mediatic fiindcă vorbea porcos cu un denunțător, în încercarea de a obține cât mai multe informații de la el. Nicăieri în lume nu este impus ca un procuror să adopte o atitudine de savant în discuțiile cu un denunțător care este un golan, un tip cu preocupări infracționale. Ba dimpotrivă, practica este ca procurorul să se coboare prin limbaj la nivelul denunțătorului, pentru a-l convinge prin această atitudine să colaboreze mai bine. În cazul procurorilor orădeni, într-o discuție PRIVATĂ dintre ei, aceștia nici măcar nu au vorbit porcos, ci au vorbit cu dispreț despre niște judecători asupra cărora aveau informații că nu s-ar comporta conform conduitei normale ÎN INSTANȚĂ. Am pus cele două aspecte cu majuscule pentru a sublinia faptul că azi nimeni nu este preocupat să verifice dacă acei judecători au avut un comportament normal în instanță, dar foarte mulți sunt interesați să blameze un limbaj al procurorilor folosit într-o discuție privată. Dacă acei judecători au greșit în instanță este mult mai grav decât dacă niște procurori au vorbit în privat disprețuitor despre niște judecători, pentru că la primii vorbim de fapte, la cei din urmă doar despre opinii. Dacă la Negulescu o parte din presa aservită unor infractori nu a arătat deloc preocupare față de faptele clanului Cosma și ale lui Ghiță, în cazul procurorilor orădeni aceeași presă nu a arătat deloc preocupare față de faptele acelor judecători.
  3. „Procurorii de la Ploiești” și „procurorii de la Oradea” au avut unele dintre cele mai grele spețe. Primii l-au avut pe foarte influentul și bogatul Sebastian Ghiță, ceilalți o mare încrengătură de judecători, procurori din Bihor și pe Liviu Popa, un fost șef al Poliției Române și fost șef al Direcției Generale Anticorupție (DGA) din Poliția Română. Primii au avut de-a face cu un patron de presă, mare om de afaceri și prieten la cataramă, cu premierul în funcție al României de la data anchetei, prin acest cumul de trăsături Sebastian Ghiță fiind unicat în România. Ceilalți au avut de anchetat și au trimis în judecată pentru corupție, repet, un fost șef al Poliției Române și fost șef chiar al DGA, departamentul care urmărea corupția din Poliția Română –  de asemenea caz unicat în România.

Pentru că este destul de mediatizat cazul „procurorilor de la Ploiești” nu voi insista asupra lui, voi face în schimb necesare dezvăluiri despre cazurile investigate de „procurorii de la Oradea”, poate cineva va fi interesat să afle și cine avea motive să-i discrediteze. Părerea mea, din datele pe care le dețin, este că nu este străin de înregistrările ciudate făcute în privința lor chestorul Liviu Popa, fost șef al DGA, familiarizat cu filajul și interceptările. Liviu Popa a deținut funcțiile de: șef al DGA între 18.02.2010-23.11.2010; șef al Poliției Române între 23.11.2010-15.05.2012; șef al Poliției Bihor între 15.05.2012- 23.09.2016. A fost pus la dispoziție pentru luare de mită la data de 23.09.2016. Să vedem și cam ce a comis, pe scurt, Liviu Popa și cam ce motive ar fi avut să-l supună linșajului mediatic pe procurorul Ciprian Man, fix cel care i-a instrumentat dosarul de mită. Vă redăm întocmai câteva pagini interesante din rechizitoriul său, în care veți întâlni inclusiv numele lui Vasile Blaga….

(Va urma)

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *