Comisia Națională de Arheologie trebuie să descopere scheleții din dulapul propriu

Azi la Ministerul Culturii are loc o întrunire a Comisiei Naționale de Arheologie, comisie din care face parte arheologul Cătălin Dobrinescu, cel care a întocmit un raport de evaluare arheologică din concluziile căreia reiese că nu a identificat obiecte cu caracter istoric notabil în zona Cazinoului Constanța. Am transmis Ministerului Culturii coordonate și imagini ale vestigiilor ratate din evaluarea arheologică de Cătălin Dobrinescu, dintre care coordonatele unei coloane antice aflate pe uscat, dar nezărite nici ea de arheolog. Sper că acestea vor fi pe masa Comisiei Naționale de Arheologie și că acea comisie va lua deciziile ce se impun de urgență. Mai jos ofer comisiei motivațiile juridice pentru care Cătălin Dobrinescu nu a avut statut legal de scafandru arheolog în România:

–   H.G. nr 350/1993 este cea care stipulează nivelul de pregătire și brevetarea scafandrilor. Conform art.: “ Activitatea de pregătire, antrenare, perfecționare a pregătirii și de brevetarea scafandrilor în vederea îndeplinirii misiunilor de aparare a țării și pentru alte nevoi se realizează de Ministerul Apărării Naționale prin Centrul de Scafandri- cu sediul în garnizoana  Constanța” 

– Modul în care se face atestarea scafandrilor cât și cerințele pe care aceștia trebuie să le îndeplinească atât înainte de brevetare, cât și ulterior, sunt cuprinse în NPPOPMAS- Norme privind pregătirea, organizarea și protectia muncii în activitățile de scufundare.

– Conform Ordinului 363/1995, Ordin al ministrului de stat, ministrului Muncii și Protecției sociale și al ministrului Apărării Naționale pentru aprobarea NPPOPMAS la art. 3 face precizarea că: “Normele privind pregătirea, organizarea și protecția muncii în activitatea de scufundare sunt obligatorii pentru toate activitățile cu acest profil și se difuzează celor interesați prin organele de protecție a muncii ale Ministerului Apărării Naționale.”

– Autorizarea unităților care execută activități cu scafandri este de asemenea prevăzută în NPPOPMAS iar art. 274 face referire la acest lucru: „Conducerea unității care execută lucrări cu scafandri, este obligată să solicite autorizația de funcționare, să mențină condițiile de lucru și dotarea pentru care s-a obținut autorizarea și să ceară revizuirea acesteia, în cazul modificării condițiilor inițiale în care a fost emisă”. In Clasificarea ocupațiilor din România, la standardul ocupațional scafandru, se face  referire la activitatile desfasurate de acestia :” Scafandrii desfășoară activități sub suprafața apei utilizândaparate subacvatice de respirat, pentru a inspecta, instala, repara și  înlătura echipamente și structuri, efectuează, supraveghează teste și experimente, armează explozibile, fotografiază  structuri sau viața marină ori găsesc și recuperează obiecte si persoane dispărute.”

  Observații:

– Chiar dacă la nivel internațional există o practică îna folosi scafandri brevetați în domeniul recreațional pentru a  desfășura diverse activități în cercetareaștiințifică, arheologie, speologie, oceanografie, fotografie,  aceștia trebuie să  aibă un nivel de bază în ceea ce privește atestarea ca scafandru, ulterior având posibilitatea de a obține diverse specializări care sunt recunoscute în cadrul organizațiilor la care sunt afiliate acestea, gen fotografie subacvatică, scufundare la epave, etc. Acest lucru depinde foarte mult de legislația fiecărei țări cât și a spațiului în care își desfășoara activitatea. La nivelul  sistemului recreațional ACUC – American Canadian Underwater Certification care este membru al WRSTC –World Recreational Scuba Training Council se face precizarea în ceea ce privește standardele, că acestea se aplică doar pregătirii contractuale și certificării în scufundările recreaționale, inclusiv  pentru primul nivel care este Open Water Diver . 

  • Pentru Open Water Diver ACUC Standard se face precizarea în cadrul acestuia că: 

“In cazul unde legislația locală sau națională sunt mult mai restrictive decât standardele ACUC atunci acestea vor prevala, dar dacă standardul ACUC este mult mai restrictiv atunci va prevala acesta, deoarece având drept  exemplu standardul ACUC și legislația locală  va trebui să se alinieze acesteia.“

Din acest ultim paragraf rezultă că pe plan internațional se pune accentul pe strictețea regulilor de scufundare!

În ceea ce privește eticheta pe care arheologul Cătălin Dobrinescu și-o arogă, de „scafandru-arheolog UNESCO” sau „atestat UNESCO”, acest for internațional nu deține nici scafandrii, nici arheologi, ci doar lucrează punctual cu unii scafandri sau cu unii arheologi, dar nu în afara legislației. În raportul din 2019 UNESCO preciza: „ arheologii subacvatici alcătuiesc o categorie aparte, care deși au abilități tehnice în arheologie, trebuie să învețe să se și scufunde. Prin urmare, deși scufundarea nu este pentru ei decât un mijloc de a desfășura cercetările, este o parte esențială a muncii lor.”

Din datele prezentate de noi arheologul Cătălin Dobrinescu nu a deținut legal statutul de scafandru-arheolog și nici nu și-a îndeplinit legal obligația de arheolog.

Prin urmare, facem apel la Comisia Națională de Arheologie să revizuiască de urgență acordul dat în data de 19.06.2020  raportului de evaluare întocmit de arheologul Cătălin Dobrinescu, să-i retragă atestatul de arheolog și să fie exclus din Comisia Națională de Arheologie. Faleza Cazinoului din Constanța nu trebuie să ajungă un caz „Capidava 2”. Atașez o fotografie a dezastrului comis la Capidava, sub oblăduirea unui alt membru al Comisiei Naționale de Arheologie, care de altfel l-a și propulsat pe Cătălin Dobrinescu pe postul de membru al aceleiași comisii. Despre dezastrul de la Capidava iată o declarație a Comisiei Limes:

„Situația actuală a monumentului este deosebit de gravă. Astfel, ceea ce se găsește la fața locului în șantierul abandonat de peste 10 luni, în absența unui constructor care să finalizeze proiectul, este o reconstrucție perimetrală a cetății, cu intrări sub arcadă de cărămidă în turnuri, cu zone în care, peste structura originală preexistentă începerii lucrărilor în 2015, s-a ajuns până la dublarea înălțimii păstrate a curtinelor. Consecință directă a modului în care s-a proiectat, avizat și executat intervenția asupra zidurilor, turnurilor și a celor două porți (principală și secundară – poternă), cetatea, în forma sa actuală, nu mai corespunde criteriilor de autenticitate și integritate definite de UNESCO pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO World Heritage List), fapt care poate afecta includerea sitului pe listele tentative naționale în cadrul Programului Național Limes”, au susținut reprezentanții Comisiei Limes. Mai mult decât atât, se pare că o mare parte a informației istorice s-a pierdut definitiv: “La Capidava poate fi văzută reconstrucția cetății zidite în a doua jumătate a secolului al III-lea p. Chr. Ea se distinge prin masivitate și volum, dar nu mai conferă lizibilitate fazelor istorice care însoțesc monumentul până în sec. XI p. Chr., când fortificația este definitiv abandonată. Aceste faze istorice nu au fost evidențiate în mod concret la punerea în operă. Pe cale de consecință, o mare parte a informației istorice a fost astfel pierdută definitiv, în ciuda faptului că un proiect de restaurare de o asemenea amploare ar fi trebuit să țină cont de acest aspect esențial”.

 (va urma)

Hits: 233

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *