Vizita lui Iohannis în Brazilia seamănă cu vizita lui Ceaușescu în Israel din 1977
Pentru prima dată de la căderea comunismului România joacă un rol major în politica internațională, prin vizita președintelui Iohannis în Brazilia și prin rolul de mediator în realizarea unui acord de pace în războiului Rusiei cu Ucraina. Pare un rol imposibil, dar un astfel de rol “imposibil” a mai fost în sarcina unui președinte român, dictatorul Ceaușescu. În primul rând trebuie stabilite niște detalii legate de Brazilia, despre care majoritatea românilor nu știu decât faptul că este mare campioană la fotbal și că organizează un celebru carnaval stradal. Nici nu e grav! Brazilienii, popor de vreo zece ori mai mare decât poporul român, nu știu nici măcar asta despre România. Nici asta nu e grav! Fiindcă politicienii lor, decidenții lor știu un lucru fundamental: economia modernă a Braziliei a fost dezvoltată datorită studiului conceput de savantul (fost ministru de Externe) Mihail Manoilescu, în perioada interbelică. Teoria economică* a românului nostru a fost pentru Brazilia mai presus de un titlu de campioană mondială la fotbal și aceasta se știe la nivel înalt. Președintele Iohannis nu a mers deci într-o țară care îi știe pe români prin Hagi, ci prin Mihail Manoilescu. Între două războaie mondiale, pe timp de pace, savantul român a redactat un tratat economic de folos Braziliei, astfel că Brazilia înțelege perfect efectul benefic al păcii. Mesajul de pace, încercarea de mediere a păcii de către Brazilia, la solicitarea unui președinte român, fac sens, chiar dacă pare un rol imposibil. Reacția președintelui Braziliei, care a vorbit despre necesitatea încheierii unui acord de pace, ca urmare a vizitei unui “biet” președinte român a fost surprinzătoare, în contextul în care Brazilia este un partener geo-politic al Rusiei. A funcționat vizita lui Iohannis, cum a funcționat vizita lui Ceaușescu în Israel în 1977, alt român “mic” (mai ales că a fost dictator). La vizita din Israel, întâlnindu-se cu premierul Menachem Begin, Ceaușescu a promis că îl convinge pe președintele Egiptului, Anwar El Sadat, să semneze un tratat de pace israelo-egiptean. Ceea ce a și făcut în același an. Părea imposibil așa ceva în 1977, dar mai ales părea imposibil ca președintele unei țări mici să poată mijloci așa ceva. Tratatul a fost semnat, după negocieri multiple, în 1979, dar pe bazele stabilite în 1977. Rolul major al lui Ceaușescu a fost recunoscut de SUA prin însăși vocea președintelui Statelor Unite, Jimmy Carter, care i s-a adresat în 1979 lui Ceaușescu astfel: “Ați reușit ceea ce nici noi nu am putut reuși!” Se referea la PACE, la pacea într-un război ce dura de treizeci de ani în spațiul Palestinei.
Ceaușescu a fost un dictator, faptul că a ordonat nu o dată comiterea de crime face parte din păcatele lui mari. Dar printre merite poate fi notat acela de “făcător de pace”, atât cât a reușit el, dar mai bine decât președintele SUA de atunci.
Dacă prin vizita în Brazilia președintele Iohannis va reuși realizarea unei păci în actualul conflict ruso-ucrainean, va putea pleca liniștit după cei zece ani de președinție. Și Ceaușescu a ajutat enorm la realizarea păcii israelo-egiptene tot în al zecelea an de președinte.
Ca să terminăm cu fotbal, tricoul cu numărul 10, purtat de Pele, l-ar merita și Iohannis dacă îi iese rolul precum lui Ceaușescu.
- Mihail Manoilescu – “Teoria corporatismului”
Hits: 21