Exclusiv! Judecătoarea care ține secret numele tatălui copilului ei a fost în stare de incompatibilitate în cel puțin cinci dosare
Săptămâna trecută am publicat un articol despre o incompatibilitate mascată a unei doamne judecător de la o secție penală, care, pe considerentul dreptului la viața privată, tăinuiește cine este tatăl copilului ei, dintr-o relație neoficializată. Din informațiile noastre acesta este tot un judecător (puteți citi articolul AICI) În mod bizar doamna judecător nu a considerat că, din punct de vedere profesional, este necesar să declare tatăl copilului și să se abțină de la a judeca dosarele care fuseseră inițial judecate de acesta, la o instanță inferioară. Pentru o mai bună lămurire să vedem ce spune legea:
- Codul de procedură penală reglementează la articolul 66 obligaţia persoanei incompatibile de a declara că se abţine de la judecata cauzei, în ipoteza existenţei unui caz de incompatibilitate. Totodată, articolul 64 din acelaşi act normativ enumeră cazurile de incompatibilitate, după cum urmează :
Incompatibilitatea judecătorului
(1) Judecătorul este incompatibil dacă:
a) a fost reprezentant sau avocat al unei părţi ori al unui subiect procesual principal, chiar şi în altă cauză;
b) este rudă sau afin, până la gradul al IV-lea inclusiv, ori se află într-o altă situaţie dintre cele prevăzute la art. 177 din Codul penal cu una dintre părţi, cu un subiect procesual principal, cu avocatul ori cu reprezentantul acestora;….
f) există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorului este afectată.
(2) Nu pot face parte din acelaşi complet de judecată judecătorii care sunt soţi, rude sau afini între ei, până la gradul al IV-lea inclusiv, ori se află într-o altă situaţie dintre cele prevăzute la art. 177 din Codul penal.
- Mai mult decât atât, legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor stabileşte la articolul 5 obligaţia judecătorilor şi procurorilor să se abţină de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazuri care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii.
- Dispozitiile art. 5 alin.2 lit b si e din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești prevăd, printre altele, că judecătorii au îndatorirea să respecte normele codului deontologic, prevederile legale, cele ce rezultă din regulamente, din hotărârile adunărilor generale și ale colegiilor de conducere și să dea dovadă de imparțialitate fața de justiţiabili, (…) și alte persoane cu care intră în contact în calitate oficială.
- Potrivit art.3 alin.2 din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, judecătorii și procurorii trebuie să-și exercite funcția cu obiectivitate și imparțialitate având ca unic temei legea fără a da curs presiunilor și influențelor de orice natură.
- Nu în ultimul rând, conform art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană are dreptul la judecarea in mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială.
Existenţa unei relații de tipul mamă-tată între magistraţi constituie şi temei pentru strămutarea cauzei de la o instanţă la alta, aşa cum prevede articolul 71 din Codul de Procedură Penală : Înalta Curte de Casaţie și Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, iar curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau, după caz, de la o judecătorie din circumscripţia sa la o altă instanţă de acelaşi grad din circumscripţia sa, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părților…”
În concluzie, aparența este la fel de importantă ca realitatea în îndeplinirea funcțiilor judiciare, magistratul trebuie să fie mai presus de orice suspiciuni și să creeze o aparență cu privire la corectitudinea si imparțialitatea sa.
Cinci situații de incompatibilitate doar pe dosare din 2021
O cercetare sumară pe portalurile instanțelor arată că judecătoarea “Mamă” de la Curtea de Apel Craiova a făcut parte din completul care a admis toate apelurile împotriva hotărârilor pronunţate la fond de către judecătorul “Tată”, judecător la Judecătoria Drobeta Turnu Severin. Este vorba despre cinci (5) dosare, din 2021. *
Relația extraconjugală dintre cei doi judecători, în urma căreia a rezultat un copil, este ținută secret în virtutea dreptului la viață privată. Din sursele noastre asta susține judecătoarea. Reamintim că este judecătoare la o secție penală și judecata ei, dacă este viciată de imparțialitate, poate duce la încălcarea unor drepturi mai importante, cum este dreptul la libertate. Să condamni la închisoare oameni, pe baza unei judecăți inechitabile este mult mai grav decât să fii nevoită, prin profesie, să declari pe tatăl copilului tău. Dacă femeia de la Craiova poate ține secret numele tatălui copilului ei, pe motiv de drept la viață privată, ca judecătoare la Curtea de Apel Craiova, la o secție penală, trebuia și trebuie să se abțină în procesele în care este implicat tatăl copilului ei. În multe profesii trebuie ca anumite drepturi să fie restricționate, conform profesiei. Militarii nu pot circula unde și când vor ei, este restricționat dreptul lor la liberă circulație. O mulțime de funcții publice prevăd interdicția de a fi administratorul unei societăți comerciale, sunt restricționate astfel alte drepturi. Doamna judecător știe aceste lucruri. De ce persistă în secretomania cu atingere asupra profesiei sale? Felicitări că a făcut un copil, fie și neasumat complet parental. Dar Justiția se face altfel, cu asumarea transparenței!
*Nu dăm numerele dosarelor și nici numele judecătorilor pentru a nu identifica public pe cei doi judecători, întrucât nu dorim să creăm un disconfort copiilor acestora, judecătorul fiind căsătorit și având copii rezultați prin căsătorie. Punem la dispoziția Inspecției Judiciare datele complete. Judecătoarea a refuzat să ne răspundă cu datele solicitate și cu un punct de vedere.
Hits: 39