Ciolacu, pe urmele lui Ponta spre irelevanță
Marcel Ciolacu e în mare foame de imagine. Dimineață se pozează la Auchan cum își cumpără mâncare pentru o săptămână de nici 100 de lei. La prânz se pozează în avion cum aduce el personal 93 de cetățeni români din Egipt. Iar seara e la Antena 3, unde se lasă periat și lăudat că vrea să mărească pensiile cu 40%. De fapt, el nu vrea să mărească pensiile. Vrea doar să pozeze cum se luptă pentru binele pensionarilor cu impertinenții care spun că cifrele nu permit o asemenea creștere. Se va lupta televizat inclusiv cu FMI, cu Banca Mondială, cu UE, cu finanța mondială – se va lupta cu absolut toată lumea care invită la responsabilitate, imagine să iasă!
Foamea asta de imagine a lui Marcel Ciolacu, care pare că se visează deja președinte, amintește de o obsesie similară pe care o avea în 2013-2014 candidatul de atunci al PSD pentru aceeași funcție. Victor Ponta se visa și el președinte, pretindea ori de câte ori deschidea gura că are cea mai mare creștere economică din UE, era seară de seară la televizor, iar ziua îl vedeai efectiv pe toate gardurile, în milioane de afișe puse nu doar unul langa altul, pentru acoperire, ci și unul peste altul, pe pentru grosime. Era atât de intruzivă precampania lui Ponta încât te agresa ca simplu cetățean, ca simplu telespectator, ca simplu trecător pe stradă. Efectul era contrar celui așteptat de “beneficiar”: în loc să devină mai popular, Ponta devenea tot mai agasant, mai enervant. Atât de mult te deranja agresivitatea cu care era promovat Ponta încât era evident că asta îl va îngropa. Și l-a îngropat. 10 ani mai târziu, Ciolacu s-a lansat și el într-o cursă a promovării populiste și agasante care nu se poate încheia decât cu un “Ciue Miolacu”.
Hits: 8