Exclusiv! Ce simte zilele acestea un israelian pe jumătate iranian

Luni am întâlnit în Cheile Dâmbovicioarei (județul Argeș) un grup de turiști israelieni care întinseseră un mare pled pe iarbă, cât să bea o cafea în natură. Mi-au oferit o cafea cu cardamon și am stat de vorbă despre războiul cu Iranul. Din discuțiile cu ei am aflat că rămăseseră blocați în România, din cauză că niciun avion nu mai zbura către Israel, pe fondul războiului. Erau îngrijorați de ce se întâmplă în acest conflict, erau îngrijorați și pentru că nu știau când vor putea să revină acasă. Ghidul acelor turiști era un tânăr israelian care mi-a mărturisit că lui îi este și mai greu, întrucât este pe jumătate iranian. Mi-a spus: „Îmi iubesc țara (Israelul), dar iubesc și Iranul, bunicul meu care era iranian mi-a povestit lucruri foarte frumoase de acolo. Avem acasă fotografii de prin 1970, când Iranul era o țară ca oricare alta. I-am promis bunicului că mă voi duce cândva în locurile de unde el provenea, dar nu am putut să merg niciodată acolo, din cauza situației politice. Sper să se schimbe regimul acesta odios și să pot merge fără teamă. Nu am nimic cu poporul iranian, detest acest regim politic de acum al Iranului. ” Aceste lucruri tânărul ghid le-a spus fără sfială de compatrioții săi. Ba mai mult, câțiva dintre turiștii care au auzit conversația au adăugat: „Noi vrem pace pentru ambele popoare. Politicul decide peste noi, războaiele sunt o afacere, mereu au fost o afacere. Tot ce vrem este să putem să ne trăim liniștiți viețile noastre.”  Am lăsat numărul meu ghidului pe jumătate israelian, pe jumătate iranian și i-am promis că dacă va avea nevoie să se refugieze în România din cauza bombardamentelor îl voi găzdui la mine. Am adăugat că sunt dispus să găzduiesc la fel de bine o familie de israelieni refugiați și o familie de iranieni refugiați. Ghidul a adăugat: „Sper să nu se certe între ei, cum eu în sinea mea nu mă cert cu mine.” Un altul a adăugat glumeț: „Uite, noi acum bem cafea pe acest pled în stil arabic. Și ne place.”

Deși am făcut o fotografie cu acei turiști, m-au rugat ca ei să nu apară în poză. Am lăsat din fotografie doar ipostaza mea pe pledul arăbesc, de vorbă cu niște israelieni, din care unul era pe jumătate iranian. Pace!

Alexandru Căutiș