Cum administrează România problematica migrației ilegale spre spațiul Schengen
S-a tot discutat în ultima vreme despre aderarea noastră la Schengen. Pe lângă teoriile conspiraționiste, care domină internetul, s-au strecurat și câteva teme care merită tratate cu seriozitate, pentru a înlătura orice neînțelegerea. Una dintre aceste teme se referă la migranți, iar întrebarea care s-a puananfost: trec aceștia ușor de frontierele țării noastre sau nu?
Problematica migrației ilegale preocupă nu doar publicul din România, ci și publicul din alte țări, iar acesta este un motiv pentru care politicienii și autoritățile din alte țări îi acordă mai multă reocupare. Adevărul este următorul: în timp ce în primele 9 luni ale anului 2022 s-a înregistrat o creștere a migrației de aproximativ 170% pe ruta Balcanilor de Vest, în România, în aceeași perioadă, se poate vorbi, pe cifre, de o scădere cu 43% a intrărilor ilegale. Potrivit datelor furnizate de FRONTEX, migranții ilegali folosesc preponderent Rita Balcanilor de Vest. Doar o foarte mică parte dintre aceștia trec prin România, țara noastră aflându-se în vecinătatea rutei. Măsurile dispuse de România pentru controlul și supravegherea frontierei cu Serbia se bucură de succes, numărul detecțiilor raportate de FRONTEX reprezentând doar 1,3% din totalul raportat pentru ruta Balcanilor de Vest. Așadar, România nu se află pe principala rută aleasă de migranți pentru a ajunge în spațiul Schengen.
În plus, experții din 15 state membre ale UE, din 3 agenții europene și reprezentanți ai Comisiei Europene au verificat, în luna octombrie, modul în care România gestionează frontierele externe și asigură cooperarea polițienească, modul în care realizează politica de returnare și asigură funcționarea Sistemului Informatic Schengen. Concluziile expertilor spun foarte clar că România gestionează adecvat toate problemele analizate. Rapoartele elaborate de experți au fost extrem de pozitive și au confirmat faptul că îndeplinim absolut toate cerințele pentru a fi parte din spațiul Schengen.
Toate aceste argumente au convins și o serie de state care mai aveau reticențe în ce privește acceptarea noastră că membri Schengen, precum Suedia și Olanda. În prezent, doar Austria își mai exprimă rezerve în acest sens – iar asta fără argumente tehnice, ci mai mult din calcule ce țin de agenta politică internă. Desigur că o amânare a deciziei de aderare ar crește gradul de eurosceptisism al românilor, la noi existând deja o oarecare percepție că am fi tratați ca “cetățeni de mână a doua”.
Hits: 7