Exclusiv! Dezastrul arheologic de la Constanța ne arată adevărata dimensiune a iresponsabilității: Comisia Națională de Arheologie este complice

V-am relatat în exclusivitate despre cum un arheolog iresponsabil, membru în Comisia Națională de Arheologie, a făcut un raport de evaluare arheologică care dă loc distrugerii unor vestigii antice din zona Cazinoului din Constanța. Speram ca cei responsabili să-și repare vina, însă după o săptămână constatăm că încearcă mușamalizarea acestui caz.

În primul rând iată câteva detalii importante care poate au scăpat Ministrului Culturii: 

1. Arheologul Cătălin Dobrinescu, cel care în mod fals se declară „scafandru arheolog” și care în mod fals ocupă postul de șef al departamentului de arheologie subacvatică, el nefiind oficial scafandru conform legilor din România, a ajuns în luna iunie 2020 membru în Comisia Națională de Arheologie. În chiar prima ședință în care a participat ca membru în Comisia Națională de Arheologie, falsul scafandru arheolog a prezentat o evaluare arheologică pentru zona Cazinoului din Constanța, unde urmează să se construiască un nou dig și o nouă faleză de promenadă. Evaluarea falsului scafandru arheolog a fost însușită de Comisia Națională de Arheologie ca fiind corectă, în luna iunie 2020.
2. După ce am semnalat în articole de presă pe acest site că evaluarea arheologică a falsului scafandru arheolog este una evident incorectă, întrucât în ea nu apar vestigii antice din zona submersă aferentă Cazinoului, vestigii ce se pot vedea chiar și  cu ochiul liber, Comisia Națională de Arheologie a decis săptămâna trecută să paseze problema la Direcția Județeană de Cultură. Nu există temei legal pentru așa ceva! Nu Direcția Județeană de Cultură decide dacă un raport de evaluare este ilegal întocmit, ci însăși Cimisia Națională de Arheologie.

Ce prevede legea pentru evaluările arheologice

Modul cum se întocmesc aceste evaluări arheologice, a cui este responsabilitatea pentru întocmirea acestor evaluări sunt prevăzute în Ordonanța nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes național. Iată câteva articole pe care Comisia Națională de Arheologie le ignoră la ora actuală cu privire la situația de la Constanța:

art 2 (3) Normele privind procedurile şi standardele arheologice se instituie prin ordin al ministrului culturii şi cultelor în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe şi se aplică tuturor tipurilor de cercetări arheologice.

Să vedem ce zice ordinul de ministru în continuarea acestei legi despre Evaluarea de teren:

„Definiția

Evaluarea de teren este operațiunea planificată, limitată în timp, nedistructivă și/sau intruzivă ce are drept scop determinarea prezenței sau absenței materialelor arheologice, a structurilor, complexelor, artefactelor sau ecofactelor într-o zonă delimitată. În cazul descoperirii de bunuri arheologice, evaluarea de teren definește distribuția lor spațială, caracterul lor și starea de conservare, permițând o apreciere a valorii lor pe plan local, județean, regional, național sau internațional. Rezultatul unei evaluări de teren este Raportul de evaluare de teren, redactat obligatoriu în limba română. Evaluarea de teren este parte integrantă a activității de cercetare științifică.”

Mai departe, să vedem care este scopul evaluării de teren prevăzut în lege

„Scopul evaluării de teren este de a dobândi informații despre patrimoniul arheologic dintr-o zonă delimitată sau sit (inclusiv prezența sau absența acestuia, caracterul, distribuția spațială, datarea, integritatea, starea de conservare și calitatea), pentru a aprecia dacă un proiect de cercetare arheologică trebuie elaborat. O evaluare de teren trebuie să conducă la: • formularea unei strategii care să asigure înregistrarea, conservarea sau managementul patrimoniului arheologic ; formularea unei strategii care să semnaleze amenințarea la care poate fi supus patrimoniul arheologic; formularea unor propuneri pentru cercetări ulterioare, în cadrul unui proiect de cercetare arheologică.”

Art 2 (12) Evaluarea rezultatelor cercetării arheologice, concretizată în raportul arheologic elaborat conform standardelor în vigoare, stă la baza stabilirii statutului juridic de protejare a descoperirilor arheologice sau, după caz, a descărcării de sarcină

arheologică a zonei.

Art. 13

Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor îndeplinesc, în

domeniul protejării patrimoniului arheologic, următoarele atribuţii:

a) urmăresc respectarea autorizaţiei de săpătură arheologică, a Regulamentului

săpăturilor arheologice şi a standardelor şi procedurilor arheologice în unitatea

administrativ-teritorială de competenţă;

Cum arată raportul de evaluare avizat de Comisia Națională de Arheologie cu privire la zona submersă din dreptul Cazinoului

Raportul de evaluare întocmit de falsul scafandru arheolog NU conține date despre distribuția spațială a  artefactelor, despre datarea lor, despre integritatea lor, despre starea lor de conservare. Din acest punct de vedere este un raport de evaluare NUL!

Raportul de evaluare întocmit de falsul scafandru arheolog NU conține date nici despre formularea unei strategii care să asigure înregistrarea, conservarea sau managementul patrimoniului arheologic sau formularea unei strategii care să semnaleze amenințarea la care poate fi supus patrimoniul arheologic studiat. Și din acest punct de vedere este un raport de evaluare NUL!

Cum este posibil ca ditamai Comisia Națională de Arheologie să aprobe un astfel de raport de evaluare ilegal? Explicația este una singură: în cadrul acelei comisii activează unii arheologi care acționează la comanda președintelui comisiei. Din datele noastre Comisia Națională de Arheologie a fost condusă prin delegare la momentul avizării evaluării ilegale de către aheologul Ion Opriș, care se face vinovat de proasta gestionare a lucrărilor de la Cetatea Capidava și care l-a și adus în Comisia Națională de Arheologie  pe falsul scafandru arheolog, Cătălin Dobrinescu, cel care a și făcut evaluarea la care ne referim.

  Ca și cum nu era de ajuns, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța ne-a transmis un răspuns care este de-a dreptul comic! Un fragment din răspuns:

„ -în cuprinsul Raportului, la paginile 8 („Fragmentele ceramice găsite pe fundul mării între Poarta 1 și Cazino…”), 9 (imaginea reprezentând Scanări din fața orașului Constanța, în anul 2016), 11 (imaginile prezentate din, conform legendei, Campania 2017, zona Cazino), 12 (imagini din, confom legendei, Campaniile 2017 și 2018), 13 (imagini din zona Cazino, 2018), sunt prezentate artefacte arheologice descoperite în zona Cazino, zonă care a fost supusă evaluării arheologice în 2020. În plus, tot în Raport, în secțiunea III.Istoricul cercetărilor, p.7, cei doi arheologi prezintă cercetările

lui Constantin Scarlat din 1975, inclusiv o hartă a descoperirilor din proximitatea Cazinoului. Cred că se poate lesne trage concluzia că cei doi arheologi nicidecum nu neagă existența vestigiilor arheologice submerse, ba din contră, unele dintre acestea sunt prezentate publicului interesat prin articolul Underwater researches in the Tomis seaside area, Brvkenthal. Acta Mvsei, XIV.1, Sibiu, 2019, p.71-80.

Rămân la părerea că este o exprimare nefericită. Dacă în ultima frază a Concluziilor de la secțiunea VI din Raport ar fi adăugat un simplu NOI („Actualul diagnostic nu a dus la descoperirea vreunor NOI artefacte arheologice…”), s-ar fi făcut o referire clară la artefactele reperate deja, la cunoașterea acestora, și nu s-ar fi putut interpreta această frază ca negând în totalitate existența artefactelor.”

Răspunsul Muzeului din Constanța arată că directorul interimar al muzeului nu cunoaște nici el legea

Sau se face că nu o cunoaște…

În răspuns acesta recunoaște că sunt artefacte în zona submersă, dar descoperite de alții, prin 1975. Ce nu observă directorul este concluzia raportului de evaluare, care concluzie NU dă, conform legii, „ formularea unei strategii care să asigure înregistrarea, conservarea sau managementul patrimoniului arheologic ; formularea unei strategii care să semnaleze amenințarea la care poate fi supus patrimoniul arheologic; formularea unor propuneri pentru cercetări ulterioare, în cadrul unui proiect de cercetare arheologică.” Practic falsul scafandru arheolog, acoperit de directorul interimar al muzeului, a zis la modul general, ca din basme, că acolo există vestigii, dar nu a propus nicicum ce să se petreacă cu ele.

Dar cel mai grav în acest răspuns este că muzeul din Constanța (MINAC) ia ca suficientă o hartă din 1975 pentru un raport de evaluare din 2020, în condițiile în care legea spune clar că evaluarea arheologică are acest rol: „definește distribuția spațială, caracterul și starea de conservare” a artefactelor. O evaluare arheologică NU se face exclusiv pe baza unei hărți de acum 55 de ani, ci cu instrumentele de localizare din 2020.  O evaluare arheologică NU se face ca să reiei din nu știu ce carte, se face pentru a vedea clar la momentul evaluării starea de conservarea a artefactelor.

În concluzie, raportul de evaluare al falsului scafandru arheolog este o grosolană ilegalitate, iar de avizarea lui se face vinovată și Comisia Națională de Arheologie care nu a urmărit elemente clare cerute de lege.  De asemenea, conducerea muzeului (MINAC) se face vinovată de aceeași ignorare a legii.

Facem un apel către ministrul Culturii să ceară de urgență un control asupra activității Comisiei Naționale de Arheologie și asupra activității conducerii interimare a muzeului din Constanța (MINAC)

(Va urma)

Hits: 639